Ieri am gasit o siluetă albă,
slabă şi îngheţată,
aruncată-ntr-un morman de frunze veştede.
Era goală.
Tremura,suspina,plângea.
Avea ochii roşii,
părul ud şi buzele crăpate,
picioarele subţiri
erau pictate cu sânge şi pământ.
Din când în când sufla cu greu
şoptind un„Te iubesc” adânc.
Eram chiar eu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu