ce-şi legăna într-una petalelescăldate în lumina galbenă
a soarelui.
O cicoare ce nu ştia ce-i tristeţea,
ura sau disperarea,
dar care trăia doar din iubire.
Acum sunt o cicoare uscată.
Mi-a dispărut culoarea,
blândeţea şi tandreţea.
Stau uitată ,presată
între paginile unei cărţi
şi tot ce mai pot face
e să visez la zilele blânde ale verii
şi la tine,iubitul meu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu